Uite un tâmpit
10 martie 2010 | 
Autor: Am fost foarte revoltat atunci când i-am văzut pe jenanții ăia de la canal plus cum se amuzau de faptul că România ar fi încurcat Tahiti cu Haiti. Râdeau frustrații ăia acolo ceva de speriat. Dar parcă mai revoltat sunt acum când îl văd pe tâmpitul care a pus la cale farsa. Bă, după ce că suntem vai de mama noastră, după ce ca Băse e la centru și conduce, bă bloggeru’ lu’ pește, nu puteai dracu face și tu o farsă că avem o bombă atomică în garaj sau că nu avem niciun șomer sau că ne merge bine în draci?! Înțeleg să ne contrăm noi între noi, partide cu partide, reporteri cu reporteri, bloggeri cu bloggeri, dar când e vorba de țara noastră, atunci toți suntem români și toți ar trebui să ne promovăm țara cât mai frumos posibil. Câteodată chiar și dacă nu e așa! Aici e tâmpitul.
Publicat in 
Cine e învingătorul?
Îi răspund cu ocazia asta și lui Cristian Preda, care nu cunoaște, se pare, vorba lui Dabija. În opinia sa, Preda consideră că pesedeii, spre deosebire de liberali, au fost mai puțini indulgenți și l-au debarcat pe prostănacul Geoană. Dar Preda uită ceva, uită că pesedeii au fost mai mult decât indulgenți atunci când l-au aruncat în luptă contra lui Băsescu pe prostănac. Eu cred că am câștigat toți aceia care nu am plecat capul în fața lui Băsescu. Ce am câștigat? Ceva ce mulți pedelei nu pricep, am câștigat respect de sine, respect față de noi pentru că nu ne-am transformat în lingăi, așa cum ar fi vrut Cataramă și nici în oportuniști, așa cum ar fi dorit Orban.
Un oraș portocaliu
Așa arată străzile unui oraș portocaliu. Mi-e frică să mă gândesc cum se prezintă străzile unui oraș cu primar psd sau pnl.
Politicieni vs. Fotbal
Vă prezint mai jos 5 politicieni și lângă ei 5 patroni de club de fotbal între care eu consider că există o anume legătură:
1. Hrebenciuc și Jean Pădureanu de departe, unul e tata politicii, altul e tata fotbalului. Singurul lucru în comun, nu e cuvântul „tata” ci „blatul”
2. Vanghelie și Vasile Turcu, aici e simplu, sunt proști amândoi de put!
3. Băsescu și Jiji, cred că râsul de tembel îi caracterizează cel mai mult pe amândoi. A, și să nu uit, manelele, evident!
4. Emil Boc și Adrian Mititelu, numele celui din urmă spunând tot :))))
5. Ioan Rus și Bucșaru, nu prea auzi de ei, dar unul și-a dus echipa pe primul loc, altul, trage sforile, tot din umbră, pentru înființarea unui nou partid.
Aștept de la toți cei din lista de blogroll și nu numai să văd și lista voastră ;)
Un singur lucru
Maneliști sau nemaneliști, băsescianiști sau nebăsescianiști, proști sau deștepți, toți suntem reprezentați, vrem, nu vrem, de Băsescu. Vă provoc pe toți cei care citiți aici să îmi spuneți un singur lucru despre Băsescu sau legat de activitatea lui, care pe voi v-a făcut să fiți mandri că sunteți reprezentați de el. Nu știu, spuneți-mi că l-ați văzut că a coborât din mașină și a ajutat o băbuță să treacă strada. Sau că s-a oprit la semafor și a dat ceva mărunțiș unui cerșetor. Sau că l-ați văzut la vreun eveniment într-o ținută exemplară, demnă de un om de stat, nu cocoșat ca unul rupt de muncă pe șantier sau în mină. Poate l-ați auzit rostind o frază, în limba română, evident (de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere), care v-a pus creierul la muncă, o frază care v-a „gâdilat” intelectul. Dacă ați auzit așa ceva, scrieți-o. Sau poate ați fost în același restaurant cu el și v-ați mândrit că alături de el se află numai persoane de rang înalt, cu un grad de inteligență ridicat (comparativ cu standardele vest-europene, nu cu ale lui, că așa toți ciobanii ar fi inteligenți), și erați absorbiți de temele pe care vă chinuiați să le auziți, pentru că în local nu urlau manelele și nici cei de la masa președintelui nu râdeau și schelălăiau ca niște cretini, cu el în frunte. A! Cum să uit?! Poate știți ceva interpret, un compozitor (dintre aceia care se adresează doar la 1% dintre români), un Placido Domingo, un Elton John, un Horia Moculescu care să fi compus sau cântat o piesă despre președintele nostru. Eu, unul, cu frustrare și jenă vă spun, nu-l găsesc…
Alecsa on 
RaSpo on 
